The Corrs Long Night

long night.....lost in

Frank Sinatra - - Lovely Way to Spend A Evening

hello sunshine :)

Scorpions-Wind Of change

Nothing Else Matters.......:) all the best in the world

U2-Beautiful day

en la distancia ensayo tu boca,
dulce mandarina jugosa.
Las dudas sobre el sabor acechan,
serán de mandarina,
serán de fresa,
querrán devorarte apasionadamente,
aún estando presente,
ensayo de un beso

Vive La Vida,

"Pelerini la portile luminii "

Quote : " Viata este frumoasa cu greutatile ei,merita sa fi fericit(a) chiar dak primesti vreo lovitura, merita sa speri chiar daca peste tine trece o furtuna, merita sa lupti chiar daca nu ai sorti de izbanda, merita sa crezi in fortele tale chiar daca sunt altii mai tari decat tine! Fiecare incercare duce la izbavire, la reusita! Cu cat piscul e mai inalt si urcarea mai grea cu atat reusita si multumirea de sine va fi mai satisfacatoare iar increderea in propriile forte va fi mult mai puternica. Orice floare e mult mai frumoasa si luminoasa dupa trecerea unei furtuni sau a unei ploi. Orice perla care se gaseste in abisul intunecat al marii nu are stralucirea binemeritata pana nu este adusa de valuri pe nisipul tarmului stralucitor. SPERANTA nu moare niciodata!Lupta pentru visul tau chiar daca te ranesti pe drum! " :)

Daylight

Simply amazing.....Kelly Rowland

Hello world , good morning sunshine ..ah ha ha ha ha
" Curajul nu inseamna lipsa fricii, ci constiinta faptului ca exista ceva mai presus de frica... "

Somwhere Over The Rainbow

Simply amazing....Connie Talbot

" If we don't try, it will never happen" Lenny Kravitz

Tu stii de ce ne complicam existenta ?

E atat de greu sa observam ca de fapt simplitatea e apogeul complexitatii, e sofisticarea extrema si gloria exprimarii?
Dumnezeule… de ce toti si toate sunt atat de neSIMPLE?
De ce trebuie sa ne complicam singuri existenta, cand in puterea noastra sta sa facem lucurile mai usoare, mai relaxate si mai putin stresante?

Relatii interumane de toate tipurile, dialoguri, moda, job-uri, infrastructura… toate acestea, in majoritatea lor covarsitoare ocolesc cu inversunare calea cea mai simpla.

Daca eu blamez conduita voita a individului care prefera lucrurile complicate, incarcate, obositoare si deseori inestetice, unele lucruri par sa aiba o predispozitie catre intortochere.

De cate ori, fiind ferm convinsa ca e floare la ureche, nu ai incercat sa arunci de la distanta o hartie in cosul de gunoi, fara sa reusesti? Si, de cate ori, ai reusit sa bagi aceeasi hartie, dupa o “shema” de tip ricosare, dupa ce s-a lovit de perete a atins si marginea cosului, a mai facut si o pirueta? De ce asa si nu invers?

De exemplu, eu m-am saturat sa caut prin magazine o umbrela si sa gasesc doar cu imprimeuri si forme inestetice, multicolore, stridente, care se numesc, cica… flori! Gandind cat mai logic si mai simplu posibil, cine are nevoie de o sorcova pe tot parcursul anului? Mai mult, tehnologic vorbind, nu cumva e mai simplu sa faci umbrela aia intr-o singura culoare, decat sa produci o piesa care deranjeaza privirii?

Hmm, apoi comunicarea. Ea ar trebui sa fie baza… si, totusi e cea mai afectata! De ce nu putem spune ce vrem si ce nu vrem? De ce trebuie sa dam de inteles? De ce trebuie sa raspundem la o intrebare cu o suita de intrebari? De ce nu putem spune lucrurilor pe nume? De ce ne e frica sa nu o luam cu „ocolisuri dupa visini”? De ce suntem perfizi, timizi, de ce apelam la tact si diplomatie, de ce ne mintim singuri?
De ce sa ne complicam existenta inventand scenarii care sa para cat mai verosimile si invatand tehnici de actorie pentru a spune minciuni „adevarate”?

De ce sa nu dam o explicatie care il poate linisti pe celalat, cand stim ca zeci de intrebari si frustrari nu-l vor lasa sa iti continue viata? De ce sa nu spunem pe parcurs ce ne deranjeaza, decat, aparent fara explicatii, sa punem punct brusc unei etape? De ce sa nu ne adaptam unei situatii si sa luam lucrurile ca atare, de ce sa ne tot plangem si sa tanjim dupa trecut sau sa speram ca viitorul o sa fie… mai bun? De ce sa vedem 15 mii de nuante, cand, uneori, lucrurile sunt sau nu sunt, pot deveni sau nu… De ce?

De ce atata birocratie? De ce sa strabati tot orasul ca sa iti faci 3 analize? De ce sa asfaltezi anual aceeasi strada, cand poti sa o faci de calitate, o singura data? De ce sa platesti taxe peste taxe din bani care nu sunt?

De ce sa iti impopotonezi casa si trupul in exces? De ce sa porti la o tinuta o intreaga cutie de bijuterii? De ce sa te imbraci ca o sorcova (cu umbrela de rigoare)? De ce iti cumperi 10 case cand ai o singura viata (daca nu stiai, pe lumea cealalata nu le poti lua cu tine)… pur si simplu, nu inteleg, la ce bun? Nu inteleg... DE CE?

de ce toate acestea? pentru ca pur si simplu se intampla sa ne echilibreze intr-un fel sau altul toate aceste detalii. imbracatul ca o sorcova ascunde ceea ce nu vrei sa vezi in momentul X si reusesti astfel sa nu mai fii nemultumit de tine si astfel reusesti sa realizezi lucruri mai importante. de ce 10 case? daca se poate, daca e rodul muncii tale, atunci ar ramane intrebarea banala "de ce nu?"
nu le putem lua de partea cealalta? cum sa nu? pe langa partea materiala a obiectelor ce le folosim in aceasta lume, exista si una spirituala: trairile care ne-au ajutat sa le avem si inluenta lor asupra noastra pentru a face si altceva.
de ce nu putem comunica liber? pai... putem, doar ca nu vrem. nu vrem sa pierdem detalii APARENT nesemnificative.
cat despre complicat... eu cred ca simplificam chiar prea mult facand toate astea. lucrurile sunt cu siguranta mult mai complicate., cred

Jay Sean - Ride It [Offical 2oo7 Video Off My Own Way]

It's my Life

"ziua de ieri a trecut, cea de maine e un mister ...iar cea de azi e un dar ,de aceea se numeste prezent"......

I Want You

All I wanted is you ...I never wanted the stars ...I never shot for the moon ....I like them right where they are...all I want is you ...I want you
Til we ain't strangers anymore..

"Ocaziile in viata sunt precum salata: verde si proaspata azi, maro si vesteda maine "

...........i lo de mas esta de mas ,... entonces vuelvo a comenzar..a respirar...

ayo. dancin

olhe la vida e um balho

"In life we all face doubt, we all make choices, what's yours? Is what you do to the people that counts...

"
Lasa-i sa te sinucida!

Salut prietene. Ce faci? Ai putin timp liber? Aaa, esti ocupat...
Inteleg.
Deci nu iesim la o vorba in parc, pe banca, cu berea in mana... Ei,
iarta-ma. Stiu ca ai treaba si eu te retin cu maruntisurile mele.
Stiu, nu mai trebuie sa-mi spui. Apropos, ai vazut ce soare misto e azi
afara?
Ai vazut cat e de misto? Stiu, n-ai avut timp. E drept, tu ai mult de
munca, ai responsabilitati. Iarta-ma, prietene, iarta-ma! Da' ieri? Ieri
ai vazut ce vreme naspa? Uitasem. Nici ieri... Stiu, sunt aberant cu
cicaleala asta.
Asa e, unii muncesc din greu, iar altii o freaca. Ai dreptate. Ar trebui
sa-mi iau si eu un job adevarat, bine platit, cu responsabilitati, cu
termene limita foarte stranse etc, etc. Ai dreptate. Ar trebui sa-mi iau
asa ceva. Iti promit ca, cu prima ocazie, o sa ma interesez. Ce sa caut?
"Pachet salarial atragator", "lucrul intr-o echipa tanara si dinamica",
"mediu creativ", "posibilitatea unei cariere stralucitoare"? Zi-mi, te
rog, ce sa caut. Si cum sa ma prezint la interviu? La costum? Ala de la BAC
merge? Nu? Atunci ceva de la Zara? Poate... Ce sa spun? Ca sunt deschis
oricarui challenge, ca sunt o persoana competitiva, ca sunt creativ si
ca ador lucrul in echipa? Cam asa, nu? Da' platesc bine, nu? Aha, salarii
bune, de multinationala... Ce-i aia? O firma care are filiale peste tot
in lume si lucreaza cu aceiasi clienti, drept pentru care si-a deschis
filiala si aici? Deci asta e o multinationala... Nu, ca nu stiam. Si programul
cum e? Cum zice in ziar, "flexibil"? Aha, si ce inseamna flexibil? Ca vii
cand vrei tu si pleci cand vrei tu, daca ti-ai terminat treaba? Nuuu? Pai ce,
atunci? Cum adica: vii la ora fixa si iti arati flexibilitatea de a sta
peste program? Macar te platesc pentru ore suplimentare? Nu te platesc?
Pai de ce? Ca nu e in politica companiei? Si atunci de ce faci ore
suplimentare? Asta e in politica companiei? Asa, adica aici e... Am
inteles. Deci castigi bine. Ma rog, foarte bine. Daca asa numesti tu un
salariu confidential... Hei, stai, ca nu te iau peste picior. Ziceam
doar ca un salariu confidential inseamna, mai nou, un salariu bun. Si daca te
mai ajuta si ai tai cu ceva bani, chiar ai putea sa o scoti la capat in
fiecare luna. Nu, ma, nu, nu fac misto, da' daca nu-mi zici cat
castigi...
Stiu ca ai masina de la serviciu, ai laptop, ai telefon. Dar mai stii
cand ai vazut ultima data alta lumina decat cea de neon? Cam inainte de
angajare, nu? Misto, ce sa zic. Si-acum hai sa vorbim serios. Stii, prietene, ca ai niste drepturi?
Stii, nu? Cica, in conformitate cu legislatia tarii unde traiesti (!?)
si lucrezi, programul tau de lucru e de maxim 8 ore pe zi? Stiai ca orele
suplimentare se platesc dublu? Stiai ca ai week-endul liber (sambata si
duminica)? Stiai? Aha, si daca stiai, de ce accepti toate conditiile lor
fara sa cracnesti? Doar pentru ca vrei sa avansezi? Pentru ca vrei sa
fii un tanar (parul alb, dintii slabi, vlaga lipsa la doar 30 de ani) de
succes? Doar pentru asta? Pentru ca vrei sa fii fruntas la oras?
Beton.
Dar pot sa-ti spun ceva? Stii ca refuzul tau de a trai o viata normala
(program inflexibil, ore suplimentare platite, week-enduri libere,
iubita/sotie, copii, timp liber, dragoste, sentimente, viata, ce mai)
inseamna ca refuzi si altuia sansa de a avea o viata? Stii ca respiri
aerul unuia care chiar vrea sa traiasca? Stii ca mananci mancarea unuia care
chiar are nevoie de ea? Stii ca apa plata pe care o sugi din bidonul
companiei ar prinde foarte bine unuia caruia i-ar folosi la
supravietuire? Stii ca fu**i (rar, ce-i drept) femeia care, daca nu te-ar fi cunoscut,
ar fi avut parte si de placere, nu doar de pie-chart-uri? Stii ca esti un
impostor, prietene?
Zi: stii? Stii ca ai tai nu te-au nascut sa fii un robotel? Stii ca-si
doreau un copil care sa-i sune de ziua lor, de Craciun, de Pasti? Stii
ca, de fapt, pe nimeni nu intereseaza ca tu lucrezi pentru compania x, cu
profituri de z miliarde? Chiar stii?
Nu, prietene, habar n-ai. Da' habar n-ai. Altfel, nu-i lasai pe aia
pentru care lucrezi sa te sinucida lent, dar sigur. Sa-ti fie tarana usoara,
prietene, si, daca tii mortis, sa-ti fie de la Decoflora, ca doar n-ai
muncit de pomana pana la 32 de ani!

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un
infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare
pentru a ajunge la timp.
Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca
in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin
de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre
fiecare dintre noi.
Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum
zice John Lennon: "Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam
viitorul".

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.

Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul.
Atat de valoros in aceasta lume globalizata.
"

constructoradesueños-enunmundodecastillos

Necesito algo nuevo, un cambio de todo...estoy en esto, tratando de darme cuenta de que es lo mas importante para mi en esta vida....y despues de escanear lo que hay en mi vida dia a dia...la respuesta llega , un poco superficial y egoista, YO, yo soy la mas importante de mi vida :) Por lo cual hago/hare las cosas para asegurarme una sonrisa manana, aunque hoy estoy llorando :)

Muere lentamente quien destruye su amor propio,quien no se deja ayudar.
Muere lentamente,quien pasa los demás quejándose de su mala suerte o de la lluvia incesante.
Si te vas a calentar,que sea al sol.
Si vas a engañar,que sea a tu estómago.
si vas a llorar,que sea de alegría.
Si vas a mentir,que sea la edad.
Si vas a robar,que sea un beso.
Si vas aperder,que se pierda el miedo.
Y si existe hambre,que sea de amor.

02.05.2008

“Întâlnirea a două persoane este ca şi contactul a două substanţe chimice: dacă este vreo reacţie, amândouă sunt transformate.” ( C. G. Jung)

Sibiu

Si uite asa arata weekendul trecut Sibiu ..inflorit..fain frumos..cu multa liniste in jur ...si cu un recital de pian superb,in prima zi cand am ajuns.










Si Sibiu vazut de sus :) ...nu ,nu am rau de inaltime......dar de picioare am ....totusi am urcat 192 de trepte + alte 100 in cel de-al 2 lea trun.....dar mersul pe jos face piciorul frumos ..parca asa era :P












si noaptea .....















...dar nu poate lipsi din peisaj Vicky...o superba catelusa ce ne-a fost gazda :)

















fain ...astept cu nerabdare sa revin la festival...., dar pana atunci Cluj si Brasov..

echo de menos esos dias.....de ayer.

si maine ma asteapta Sibiu ....:)




sper sa fii multumit draga elspocule...."na" poftiti am scris ceva..:D

a smile .. :)

.....tristetea este norocul sufletelor profunde si al inteligentelor puternice...

Diggah Tunnah

dance...dance.. dance...

a se vota ADRIANA STOICA

Vedeta noastra Adrienutza merita suportul nostru asa ca votati..votati ..votati....
http://www.poftitilaslabit.ro/concurenti/

:@)

Det är bra!

al final de cuentas

Todos tomamos distintos caminos en la vida,pero no importa a donde vayamos,tomamos un poco de cada quien.

“Nunca sabes lo que pasará después, o a quien le sucederá: lo único que puedes hacer es esperar que todo salga bien y tratar de recordar lo más que se pueda…”.

constructoradesueños-enunmundodecastillos.

constructoraderealidades-enunmundodecasualidades.

The Darjeeling Limited

Un tren perdido ¡Sí, perdido! ¿En qué punto y cómo equivocó el rumbo? A bordo un trío de hermanos en un viaje que el mayor de ellos planeó pero que los otros dos aún no comprenden, la dosis exacta de melancolía, el absurdo como regla, tres hermanos que se evitan para protegerse pero que también se acosan tratando de entenderse, tras el viaje vuelven al punto de partida aunque desde otra perspectiva.

El tren perdido es una alegoría de sus propias vidas, las omnipresentes maletas de viaje (herencia de su padre) que cargan siempre a todos lados, guardan el exacto significado metafórico que se manifiesta al final de la cinta en donde todo se resuelve magistralmente.

La historia, el guión, las actuaciones, la cinematografía, la breve aparición de Bill Murray con su "poker face" y un final con una escena sublime en slow motion hacen que ver esta cinta sea una delicia para quienes gustamos de las películas que nos dejan un agridulce sabor de boca.


"No debemos dejar de explorar, porque al final de nuestra exploración llegaremos a nuestro punto de partida, y conoceremos el lugar por primera vez". T. S. Eliot.

Visele sunt făcute pentru ca, într-o zi, să le atingem, chiar dacă numai cu vârful degetelor...

Ninge.
Ninge peste toata zbaterea noastra, peste griji, peste lacrimi... Ninge si anul acesta..iarna este anotimpul viselor albe cu adevarat.
Sa ninga!

Zapada va acoperi cu alb tot ce numai alb n-a fost! Sa traim iluzia ca e bine, ca o vom lua de la capat, ca de sub zapada ies flori si nu urme… Sa ninga peste tot ce-a lasat vara trecuta neterminat.

Sa fie zapada pe fiecare umbra a unei frunze si pe fiecare fosta petala… Foarte bine! Se asterne alb peste drumuri de parca pasii nostri nu le-au calcat niciodata.
Dupa zapada aceasta ne vom duce acolo ca si cum ar fi prima oara!

Zapada invie emotia copilareasca a inceputurilor. Sa ninga peste tot ce-a fost, dar n-a fost bine. Raul si zapada n-au nimic in comun. Zapada sa fie uitare...

Sa ninga peste tot ce-a fost, dar n-a fost frumos. Zapada e frumoasa.
Acoperim cu zambet de alb incruntari si indarjiri… Sa ninga cu ganduri bune, cu prietenie si iubire sincera, cu ambitii, curaj si cu speranta!

Sa ninga asa cum va doriti fiecare! Si sa va fie cald, in suflet, ca in nici o alta iarna!


Song for ever : Mariza - Meu Fado Meu ( http://www.youtube.com/watch?v=pHzaIK8fGVg)

Soaptele sufletului
Era odata un rege care avea 4 neveste.
Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun.

Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era
intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele.

De asemenea o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.

Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!

Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur."
O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.
Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata mea.
Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii. "Viata e prea buna! Cand vei
muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere.
Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: "Intotdeauna am gasit la tine
intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?"
"Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!"replica cea de-a doua sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu devastat si de acest raspuns.
Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se uita
imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.
Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!"

In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:
Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort
investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi, bunastare si putere sau in goana dupa iluzii desarte, uitand ca iubirea cuarata si sincera iti face viata frumoasa si spiritul sa traiasca si dupa. Si totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.

Suntem masti in realitatea de zi cu zi..

...se spune ca “familia nu ti-o alegi, dar prietenii, da.”
Ei bine, eu nu cred. De cate ori nu ai avut o parere reticenta fata de cineva, ca apoi sa te uimeasca si fara sa vrei tu sau ea/el va apropiati?

Nu cred ca noi ne alegem prietenii. O prietenie se construieste, la fel ca si o relatie. Cere timp, zambete, renuntari, cunoastere, acceptare, simt al umorului, iar apoi toleranta si iubire.

Daca un prieten da gres, pur si simplu il lasi acolo si mergi sa alegi pe altcineva? Prietenii ne vin in cale, apar de unde nu ne asteptam, ne intelegem cu cine nu ne asteptam.
Nu cred ca merge o prietenie daca incerc si ma chinui sa ma inteleg cu cineva doar pentru ca are pistrui pe nas sau frecventeaza aceleasi localuri. Nu zic nu, si astea sunt uneori lucruri care fac anumite conexiuni intre oameni, dar nu le reprezinta amicitia.

Unii oameni ne sunt trimisi cred ca la momentul, locul, timpul sau circumstanta potrivita, faptul ca reiese ceva frumos depinde de ambele sau tripele persoane, dar nu in totalitate.

Timpul si incercarile si faptul ca anumite persoane “sunt acolo pentru tine” intaresc, astfel zisa, prietenie. Poate acel “beeing there for somebody” apare de la un tip nesuferit, genul de tip pe care poate nu l-ai alege ca si prieten niciodata, in viziunea ta, si dintr-o data iti dai seama ca nu esti tu cel care alegi…

....e un scop.





Melodia de azi..:Kaoma - Dançando Lambada

Un nou an... aceeasi poveste?Drumul spre centru..

Nu de putine ori am privit artificiile de Revelion, fascinati,ganditori, facandu-ne parca un plan pentru fiecare explozie de lumina. Ne gandeam cu nerabdare cum anul ce vine va schimba tot ceea ce nu merge in viata noastra.
Sau cum ni se vor deschide noi usi, iar dorintele noastre se vor indeplini de la prima pana la ultima.

Ne gandeam plini de entuziasm cum o simpla noapte dintre ani va avea un cuvant de spus in viata noastra, ne va impulsiona sa obtinem ceea ce poate nu am putut. Am privit de si mai multe ori noul an ca pe o oportunitate fantastica de a o lua de la capat, de a incepe ceva, finaliza altceva ...si planui o sumedenie de lucruri.

Din pacate, euforia unei nopti marcata de luminite, confeti si sampanie, trece a doua zi, moment in care viata ta ramane la fel ca in momentul in care ai decis sa faci mari schimbari si o groaza de planuri.
Se pare ca totul a ajuns sa fie numai o afacere: rochie noua, pantofiori asortati, coafor, manichiura... etc. Sume colosale pe rezervari la restaurant sau sejururi la munte. Toate acestea din dorinta de a face mare sarbatoare din venirea noului an... sau trecerea vechiului an?

Sau poate acea singura seara din an ne da ocazia sa ne simtim puternici, sa credem ca vom schimba lumea numai si numai pentru ca ne dorim acest lucru, iar vointa ar trebui sa fie suficienta. Sunt vise frumoase, dorinte realizabile sau vorbeste sampania in locul nostru?
Facem tot ceea ce ne permite conditia umana si ne place acest lucru... sau il
detestam.

De ce uitam toate gandurile de la inceput de an? De ce batem in retragere la doua secunde dupa ce intreaga lume era la picioarele noastre? De ce nu este Revelionul in fiecare zi pentru noi, de ce nu sarbatorim fiecare zi a vietii noastre cu acelasi fast si respect ca in aceasta singura noapte?

Asta da dorinta pentru 2008: sa fim bucurosi ca savuram fiecare clipa, indiferent daca e vorba de fericire sau agonie, caci toate sunt sentimente pe care le traim la intensitate maxima, iar cand le simtim asa de vii, stim ca traim cu adevarat.

Veselia, optimismul, pofta de viata par atat de firesti cand privesti un copil. Stii ca le-ai avut si tu o data si nu iti dai prea bine seama unde le-ai lasat. Stii doar ca, treptat, ai inceput sa crezi ca viata este grea.
Asa cum s-a exprimat un copil la examenul de admitere, “Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.”, insa inima este cu adevarat de neinlocuit.
.............

un nou an..un nou inceput :)